OARB SI SURDA, NU-SI MAI POATE PASTRA PACIENTII
 

de Stan Griffin, colaborator special la Fundatia Internationala a Surzilor 
Tradus in romaneste de Mirela Ganea

 
Linda Medleau Jacobs, este un onorabil medic veterinar specializat in dermatologia animalutelor. A castigat numeroase premii si este mandria atat a colegilor cat si a studentilor de la Universitatea din Georgia (UGA) si Athena, unde ea a predat mai mult de 20 ani.
 
Are un program destul de activ: preda, lucreaza in clinici si conduce cercetarile (referitor la bolile de piele, testeaza noi proceduri) scrie articole la ziar si este editor de carti.  Dr. Medleau chiar isi gaseste timp sa mearga la canotaj si la schi cu sotul ei, Gil Jacobs, medic veterinar cardiolog si copiii lor, Rachel si David. 
 
Ceea ce a determinat-o pe Dr. Medleau sa se mentina pe profesia ei, este faptul ca ea este una dintre cei 70 000 de americani, care sunt si si orbi si surzi. In prezent, campul ei vizual este o ''ceata intunecata, densa de cinci grade'', iar pierderea ei de auz este cu ''doar zece decibeli mai putin decat surzenia''... 
 
Dr. Medleau s-a nascut in Cleveland, Ohio (1953) cu vederea si auzul normal. O vreme, a fost in gradul patru, auzul incepand sa se deterioreze treptat. Regresia ei a fost marcata de izbucnirea sindromului Usher III (o boala foarte rara) care nu i-a fost depistata, decat abia la varsta de zece anisori. O perioada, ea a fost capabila sa invete foarte bine, stand mai aproape si mai in fata tuturor colegilor ei de clasa. In acest fel, ea a evitat sa poarte un aparat ajutator pentru auz. 
Fortata sa petreaca mare parte din timp stand cu alimentatorul aparatului auditiv redus, a devenit stangace in societate, timida si nesigura pe ea. Se simtea in largul ei doar cand era in preajma animalelor. Ghidul ei a incurajat-o sa combine aceasta relatie si cu interesul ei in biologie, si sa devina medic veterinar.

In timpul liceului, Dr. Medleau a inceput sa aibe probleme cu vederea pe timpul noptii. Un oiftalmolog i-a spus ca a avut o retinita pigmatoasa netratata, care i-a cauzat degenerarea retinei. Dupa absolvire, ea a plecat la Institutul National de Sanatate din Bethesda, din Maryland. Acolo, doctorii i-au confirmat dignosticul de retinita pigmatoasa si i-au prezis ca nu-i va afecta serios vederea pana cand nu va implini varsta de 60 de ani. Din nefericire, s-a dovedit a fi incorect.

In ciuda prognosticului dat de doctori, Dr. Medleau a ales sa urmeze sfatul ghidului ei, si sa lucreze mai departe o viata in medicina veterinara. Ea stia ca urma sa se lupte si cu orbirea si surzenia, dar s-a intrecut pe sine si s-a adaptat provocarilor.  

 
Dr. Medleau a urmat Universitatea din Ohio, a absolvit in 1979 dupa care a servit internatului Universitatii din Michigan. Operatia a fost scoasa din discutie pentru ca ....''oamenii poarta masti in timpul operatiei, iar eu as fi incapabila sa inteleg ceea ce ei vorbesc'', a spus ea privind la alternative, si la interesul ei
catre animalele cu piele, prezentau o alegere viabila.
 
Dr. Medleau a avut succes si cand si-a sustinut masteratul in cercetarea in domeniul imunologiei la Universitatea din Georgia din 1982. Pe urma, si-a continuat anul II de rezidentiat in dermatologie la Universitatea din Pennsylvania. Apoi, s-a intors imediat la Universitatea din Georgia si si-a inzestrat talentul, ca specialist in dermatologie pentru animalute. In 1988 a devenit asistent profesor, iar sapte ani mai tarziu, a fost avansata ca profesor.
Ea a admis prompt ca nu ar putea sa lucreze deloc fara ajutorul tehnologiei. Nu a fost asa decat pana in 1992 cand ea a simtit nevoia unor dispozitive ajutatoare. In acea perioada, aparatul ei auditiv nu prea isi facea treaba. Atunci l-a inlocuit cu un mic microfon. Un dispozitiv ajutator care i-ar fi retransmis ei intrebarile studentilor prin casti.

Din 1995, Dr. Medleau nu a mai putut citi singura fara ajutor. Computerul ei a fost echipat cu un program special care ii permitea ei sa mareasca tot ceea ce ea lucra. Anul urmator ea a inceput sa studieze alfabetul Braille. In 1998, computerul ei cu Microsoft MS-DOS nu a mai functionat. Auzul si vazul i se diminuase mult. Nu mai putea folosi marirea lucrarilor si multe altele, din cauza ca ...''era incredibil de obositor pentru ea,  (ar fi putut) ... sa-si largeasca suficient textul, dar ...nu destul ca sa-l poata focaliza''. Atunci, s-a intors la centrul Helen Keller pentru adultii si studentii, nevazatori si neauzitori, la Sands Point, din New York. Un consilier asistent in tehnologie a ajutat-o sa vada prin noi metode. El i-a recomandat urmatoarele:

Un nou computer cu Microsoft Windows si Jaws pentru Windows, un software cu un sintetizator vocal; sa deschida cartea si sa scaneze documentele; cu embosser in Braille; cu un monitor Window in Braille; vocabular si tastura in Braille -- era una portabila (PDA); avea  intrarea paralela in infra-rosu, un P-MC de 14 sloti, si monitorul construit tot in Braille.

Pe langa aceste dispozitive, Dr. Medleau era de asemenea dependenta si de asistenta personala. In timp ce ea isi facea serviciul la clinica ocupandu-se de animalute, la Spitalul Universitar pentru Invatarea Animalutelor, ea era acompaniata oe rand de rezidenti veterinari, interni, si studenti in anul terminal. Ei ii descriau ei observatiile si discutiile despre problemele clinice ale pacientilor.

Ea insasi examina animalutele cu mana ei, apoi discuta si cu ceilalti despre diagnostic si posibile tratamente. Ea putea sa pescrie medicamente cu ajutorul unui tehnician dermatolog.

In orele ei de dermatologie clinica, Dr. Medleau ''si-a intors adversitatea intr-o asemenea maniera de a-si invata studentii''. Ei spuneau ca ea ii incurajeaza in toate sensurile-auz, atingere, miros si la fel de bine si cu vazul-in examinarile ei. Dr. Medleau a fost prima care a dezvoltat problema simularilor solvabile la ore.

Cateva din cuvintele folosite de studenti si colegii dansei care o descriu pe Dr. Medleau sunt; ''inspirator'', ''sustinator'', ''organizator'', ''entuziasta'', ''profesor superior'', ''inovator'', ''intelegatoare'', si ''abordabila''.

A primit numeroase premii pe care Dr. Medleau le-a acumalutat de-a lungul distinsei sale cariere. 

Dr. Medleau a publicat si textul color din ''Dermatologia Animalutelor'' din Atlasul si Ghidul Terapeutic. 

''Role model'' este un alt adjectiv pe care studentii i l-au aplicat Dr. Medleau, acesta este unul dintre cele mai inalte compliment ale lor.